luni, 7 decembrie 2015

INTOXICATII



Intoxicatiile cu CO. Monixidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete. Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa  intrarea in zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie, in toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat  cat mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administrare de  oxigen cat mai precoce in concentratii mari.

Intoxicatia cu fum. Deseori integrate intr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu. Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat. Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul cat mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta in pozitia laterala de siguranta.


Intoxicatiile cu medicamente. Apar in doua circumstante: accidental mai ales la varstele extreme si voluntar cel mai frecvent fiind intoxicatii polimedicamentoase. Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halena specifica, dureri abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (ABC) ale pacientului se respecta. Totdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului si ele vor fi transportate impreuna cu pacientul la spital. Daca pacientul este constient se poate tenta provocarea de varsatura, iar in cazul  victimei  inconstiente se va transporta in pozitia laterala de siguranta.

Intoxicatia cu substante caustice. In grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce in raport cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.
    Manifestarile clinice (dupa ingestie) constau din: senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la inghitire, varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala foarte rapid, chiar la cateva ore dupa ingestie.
Conduita de urmat. Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC). In cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interzisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Ȋn cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri. 

Etilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulceag, utilizat ca antigel. Doza mortala la adult este de 80-120 ml. Semnele intoxicatiei cu antigel sunt greturile si varsaturile; in stadiul urmator apar tahicardia, hipertensiunea si cresterea frecventei respiratorii. Apoi apar dureri lombare, scaderea eliminarii de urina, convulsii si coma.
Cele mai intalnite hidrocarburi implicate in intoxicatii sunt benzinele, lubrifiantii, uleiurile de motor, motorina, gazolina, tetraclorura de carbon.
Dintre acestea, cea mai toxica este tetraclorura de carbon, utilizata ca solvent, ca agent de curatire si ca agent de crestere a cifrei octanice a benzinei.
Absorbtia acestor toxice este posibila prin ingestie, prin piele si prin respiratie. Semnele intoxicatiei sunt date de tulburari respiratorii, pneumonii toxice, insuficienta cardiaca, convulsii si chiar coma. In cazul tetraclorurii de carbon, apar tulburari hepatice grave: icter, hemoragii, tuburari mentale.
            Tratamentul de urgenta incepe cu decontaminarea prin spalare abundenta a pielii cu apa si sapun si administrarea de oxigen. Doar in cazul tetraclorurii de carbon este utila administrarea unui antidot specific; N-acetilcisteina, similar administrarii in intoxicatia cu paracetamol. Mortalitatea in intoxicatia cu tetraclorura de carbon este foarte ridicata (peste 20-30 %).


Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri  si vopsele, aditiv si combustibil. Este una dintre cele mai toxice substante: 30 ml pot produce moartea, iar 10 ml, orbirea. Semnele intoxicatiei apar la 12-24 de ore si se manifesta prin  scaderea frecventei cardiace, insuficienta respiratorie, cefalee, ameteli, stare de confuzie, scaderea eliminarii de urina, vedere initial incetosata, care evolueza spre pierderea completa a vederii, coma si manifestari abdominale (greturi, varsaturi, dureri abdominale si, uneori, semne de pancreatita acuta). Tratamentul specific este reprezentat de administrarea etanolului (este antidotul specific). Se administreaza 125 ml alcool 43 % pe cale orala sau 530 ml solutie 10 % pe cale intravenoasa. 

Intoxicatia cu naftalina. Naftalina este o hidrocarbura aromatica, foarte volatila, utilizata in gospodarii ca insecticid (pentru molii). Se poate absorbi pe cale respiratorie (inhalare) sau pe cale digestiva (inghitire). Riscul de intoxicatie cu naftalina este mai mare la anumite persoane, care sufera de un defect genetic al unei enzime (G6PD eritrocitara).
Semnele clinice: greturi, varsaturi, dureri abdominale, cefalee, transpiratii, intoxicatiile grave evoluand cu disurie, hematurie, convulsii si coma.
Primul ajutor:

  • in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii;

  •  in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile;

  • se transporta victima la spital.



Intoxicatia cu alcool etilic reprezinta, probabil, cea mai frecventa forma de intoxicare. Doza toxica mortala a alcoolului etilic la un adult este de 300-600 g.
     Formele clinice ale acestei intoxicatii depind de nivelul alcoolemiei (concentratia alcoolulului in sange), dar si de gradul de  antrenament al persoanei respective.
Intalnim astfel:

  • forma usoara – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburari de vedere, scaderea reflexelor, cresterea increderii in fortele proprii, diminuarea autocontrolului);

  • forma medie – alcoolemia de 0,15-0,30 % (tulburari de mers si de vorbire, scaderea atentiei, vedere dubla, tulburari ale echilibrului si de perceptie);

  • forma grava – alcoolemia de 0,3-0,5 % (alterarea vederii si a echilibrului, tulburari ale starii de constienta);

  • coma alcoolica – alcoolemia de peste 0,5 % (insuficienta circulatorie si respiratorie).

    Sunt evidente: mirosul alcoolic al respiratiei, fata inrosita, transpiratia excesiva, varsaturile, pierderile de urina si tulburarile de comportament.
            Tratamentul intoxicatiei urmareste mentinerea libera a cailor respiratorii pentru a nu aspira continutul gastric in plamani. Spalatura gastrica nu este eficienta decat in prima ora si, de obicei, acest lucru nu este posibil. Carbunele activat este ineficient.
            Se administreaza pe cale intravenoasa glucoza concentratǎ, vitamina. In caz de agitatie, se administreaza Diazepam sau Haloperidol.